top of page

Balonarea: alimente și obiceiuri care o favorizează

  • Writer: Bloomplate
    Bloomplate
  • Jan 7
  • 3 min read

Balonarea abdominală este un disconfort frecvent, care poate apărea după mese copioase, în perioade de stres sau ca reacție la anumite alimente. De cele mai multe ori, cauzele sunt benigne și țin de digestie, fermentație intestinală sau obiceiuri alimentare. Totuși, balonarea persistentă poate afecta calitatea vieții și confortul zilnic.


Identificarea alimentelor și comportamentelor care favorizează acumularea de gaze este un pas esențial pentru prevenirea disconfortului digestiv.



De ce apare balonarea?

Cele mai frecvente cauze ale balonării includ:

  • înghițirea excesivă de aer în timpul mesei

  • fermentația alimentelor în intestin

  • mese prea mari sau consumate rapid

  • sensibilități alimentare

  • dezechilibre ale microbiomului intestinal

În unele cazuri, balonarea poate fi asociată cu afecțiuni digestive precum sindromul de colon iritabil. Rareori, poate avea cauze medicale mai serioase, caz în care este necesar consultul de specialitate.



Alimente care, în exces, pot agrava balonarea

Anumite alimente sunt sănătoase în general, dar pot favoriza balonarea atunci când sunt consumate în cantități mari sau de către persoane sensibile.


1. Băuturi carbogazoase

Conțin dioxid de carbon, care crește cantitatea de gaze din tractul digestiv și accentuează distensia abdominală.


2. Leguminoase (linte, fasole, năut)

Sunt bogate în carbohidrați fermentabili, care pot produce gaze în urma digestiei, mai ales dacă nu sunt bine hidratate sau gătite corect.


3. Legume crucifere (broccoli, conopidă, varză)

Conțin fibre care pot fermenta în intestin. Sunt mai bine tolerate dacă sunt gătite (supe cremă, piureuri).


4. Cereale integrale și produse cu gluten

Aportul mare de fibre sau sensibilitatea la gluten pot favoriza balonarea la unele persoane.


5. Lactate nefermentate

Conțin lactoză, greu de digerat pentru persoanele cu intoleranță, ceea ce poate duce la gaze și disconfort abdominal.


6. Zaharuri simple și îndulcitori

Zaharurile și siropurile sunt slab absorbite și pot fermenta rapid în intestin.


7. Grăsimi rafinate și prăjeli

Încetinesc digestia și pot prelungi senzația de balonare.


8. Usturoiul

Conține carbohidrați fermentabili care pot provoca gaze la persoanele sensibile.


9. Ceapa

Similar usturoiului, poate favoriza distensia abdominală.


10. Guma de mestecat

Favorizează înghițirea aerului, contribuind la acumularea de gaze.



Obiceiuri care pot favoriza balonarea

Nu doar alimentele contează, ci și modul în care mănânci:

  • mâncatul rapid

  • mestecatul insuficient

  • mese foarte mari și rare

  • consumul de alimente în grabă sau în stres

  • sedentarismul

  • somnul insuficient



Cum poți preveni balonarea și disconfortul digestiv

Câteva schimbări simple pot face diferența:

  • mănâncă încet și mestecă bine

  • alege mese mai mici și mai frecvente

  • evită excesele alimentare

  • monitorizează ce alimente îți provoacă disconfort

  • hidratează-te corespunzător

  • menține activitatea fizică regulată

  • asigură-ți un somn de calitate

În unele cazuri, suplimentele precum probioticele sau enzimele digestive pot fi utile, la recomandarea unui specialist.



Abordarea Bloomplate

La Bloomplate, balonarea este abordată prin excluderea alimentelor bogate în FODMAP, cu scopul de a reduce fermentația intestinală și acumularea de gaze.

Planurile Bloomplate:

  • elimină alimentele cunoscute ca declanșatori frecvenți

  • oferă o structură clară și predictibilă

  • urmăresc calmarea digestiei în faza inițială

Reintroducerile alimentare se fac ulterior, etapizat, în funcție de toleranță, atunci când simptomele sunt controlate.



Balonarea ocazională este frecventă și, de cele mai multe ori, poate fi gestionată prin ajustări alimentare și schimbări simple de stil de viață. Identificarea alimentelor și obiceiurilor care o agravează este cheia pentru un confort digestiv mai bun.


Dacă balonarea persistă sau se agravează, este important să apelezi la un medic specialist pentru evaluare.


Surse:


  1. Zhang, L., Sizar, O., & Higginbotham, K. (2022, October 17). Meteorism. StatPearls - NCBI Bookshelf. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK430851/

  2. Gotfried, J. (2024, May 9). Gas-Related Symptoms. Merck Manual Professional Edition. https://www.merckmanuals.com/professional/gastrointestinal-disorders/symptoms-of-gastrointestinal-disorders/gas-related-symptoms?autoredirectid=24183&redirectid=246ruleredirectid=30

  3. Peng, A. W., Juraschek, S. P., Appel, L. J., Miller, E. R., & Mueller, N. T. (2019). Effects of the DASH Diet and Sodium Intake on Bloating: Results From the DASH–Sodium Trial. The American Journal of Gastroenterology, 114(7), 1109–1115. https://doi.org/10.14309/ajg.0000000000000283

  4. Solan, M. (2019, September 9). Feeling gassy — is it ever a cause for concern? Harvard Health. https://www.health.harvard.edu/blog/feeling-gassy-is-it-ever-a-cause-for-concern-2019090917599




bottom of page